Într-o țară în care peste 30% din populație trăiește în mediu rural și nu este conectată la o rețea de canalizare centralizată (conform INS 2023), problema poluării apei capătă valențe critice. Contaminarea apelor de suprafață și a celor subterane provine din surse multiple: de la deversări necontrolate de ape uzate și infiltrații din fose neetanșe, până la activități agricole sau industriale desfășurate fără sisteme de retenție și tratare eficiente.
Apa poluată nu este doar o problemă ecologică, ci una de sănătate publică. Conform datelor publicate de Agenția Europeană de Mediu (EEA), în România s-au înregistrat în ultimii ani numeroase cazuri de poluare a apelor freatice cu nitrați și bacterii coliforme, în special în zonele cu exploatări agricole intense sau cu fose septice improvizate.
Compoziția apei potabile: elementele fundamentale
IApa potabilă este un amestec complex: predomină apa (H₂O), dar conține și minerale, oligoelemente și compuși organici și anorganici. În România, reglementările prevăd limite stricte pentru substanțe precum clor, nitrați, nitriți, metale grele (plumb, cupru, arsenic), detergenți, pesticide și compuși organici volatili.
Conținutul natural de calciu și magneziu definește duritatea apei, iar parametrii precum pH-ul, turbiditatea și conductivitatea reflectă starea generală de potabilitate. Aceste componente nu sunt alese arbitrar, ci au fost stabilite în urma evaluării riscului asupra sănătății — prezența excesivă a nitraților, de exemplu, poate provoca probleme severe în cazul copiilor mici.
Normele de referință pot fi consultate în Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile, conform căreia apa trebuie să fie sigură pentru consum zilnic fără a prezenta riscuri asupra sănătății umane
Unitatea și modulele de măsură a poluării apei
Evaluarea apei se face folosind o serie de indicatori, fiecare exprimat în unități standardizate: nitrații (NO₃⁻) și nitriții (NO₂⁻) în mg/l, metalelor grele precum plumb (Pb) sau arsenic (As), tot în mg/l. De asemenea CBO5 (cerința biologică de oxigen) exprimă necesarul de oxigen pentru degradarea materiei organice, și se măsoară în mg O₂/l, fiind indispensabilă în studii de poluare. Turbiditatea se măsoară în unități FTU (Formazin Turbidity Units), iar pH-ul, deși fără unitate, indică nivelul de acidozitate/alcalinitate. Conductivitatea (μS/cm) reflectă cantitatea de ioni disociați în apă.
De exemplu, nitrații sunt limitați la maxim 50 mg/l în apa potabilă, conform Legii 458/2002. Dacă depășesc acest prag, apa nu poate fi considerată sigură nicidecum pentru consum. La fel, CBO5 trebuie să rămână sub 5 mg/l în apele deversate în canalizare, conform NTPA‑001/2002, pentru a evita impactul asupra mediului.
Compararea valorilor măsurate cu normativele tehnice
Pentru a evalua gradul de poluare al apei, se compară datele analizelor de laborator cu cerințele legale. Legea 458/2002 stipulează limite maxime acceptate: nitrați ≤ 50 mg/l, nitriți ≤ 0,1 mg/l, plumb ≤ 0,010 mg/l, arsenic ≤ 0,010 mg/l. Turbiditatea trebuie să fie <1 FTU pentru a garanta claritatea apei potabile.
În plus, normativul NTPA‑001/2002 impune ca CBO5, azot total amoniacal și materii în suspensie (MSS) din apa evacuată prin sisteme proprii să respecte intervale specifice înainte de deversarea în sol. De exemplu, CBO5 trebuie să fie sub 25 mg O₂/l pentru epurare primară și sub 5 mg O₂/l pentru apele prelucrate în stații biologice. Existența acestei diferențieri stabilește clar nivelul de performanță dorit.
Analizele de calitate, realizate periodic, trebuie să demonstreze conformitatea cu aceste praguri. În caz contrar, operatorul are obligația de a interveni prin măsuri tehnice sau modificări în sistemele de tratare.
Monitorizare și supraveghere sanitară
Normele recente de supraveghere a calității apei potabile (2023) impun operatorilor să realizeze monitorizări periodice, inclusiv pentru surse private: puțuri, fântâni sau izvoare. Frecvența este stabilită în funcție de populație deservită și tipul rețelei (centralizată sau punctuală). Metodele de analiză sunt standardizate (APHA, ISO), iar autorizațiile de sănătate publică se pot suspenda dacă parametrii nu sunt respectați.
Ministerul Sănătății, prin aceste norme, urmărește prevenirea contaminărilor acute, cum ar fi cele cu coliformi, care afectează direct sănătatea consumatorilor. În zonele rurale, rapoarte anuale INS prevenire evidențiază riscurile crescute de contaminare bacteriologică, în lipsa testelor regulate și a unor sisteme adecvate de epurare.
Metode standardizate pentru analiza calității apei
Analiza apei potabile nu este un proces arbitrar – se bazează pe metode precise, recunoscute internațional, precum cele dezvoltate de APHA (American Public Health Association), ISO sau EPA (Environmental Protection Agency). Aceste standarde definesc modalități de colectare a probelor, metode de conservare, condiții de analiză și instrumentele folosite – de la fotometre compacte la laborator complet echipat.
Un exemplu relevant este sistemul NANOCOLOR® și fotometrul PF‑3: testele colorimetrice și titrimetrice sunt calibrate conform standardelor ISO/EPA/APHA, permițând detectarea precisă a compușilor clor, nitrați, amoniu sau metale grele cu o precizie de ordinul zecimilor de miligram pe litru. Aceste metode sunt folosite atât de operatorii de apă, cât și de autoritățile de sănătate publică, pentru monitorizare zilnică sau periodică.
Analizele includ teste de enzima biologică (CBO5), care cuantifică oxigenul necesar biodegradării materiilor organice; conductivitate, pentru a evalua cantitatea de minerale dizolvate; și pH-ul, pentru a se asigura că apa nu este corozivă sau acidă. Turbiditatea (<1 FTU) indică claritatea apei – esențială pentru consum –, iar parametrii microbiologici (Escherichia coli, coliformi) se măsoară prin culturi standardizate pe medii selective în incubatoare specificate.
Parametrii cheie și comparația cu normele românești
Principalii parametri monitorizați includ:
- Nitrați (NO₃‑) – limita legală: 50 mg/l;
- Nitriți (NO₂‑) – maxim 0,1 mg/l;
- Plumb (Pb) – 0,010 mg/l;
- Arsenic (As) – 0,010 mg/l;
- Turbiditate – <1 FTU;
- CBO5 – în general <5 mg O₂/l pentru apa potabilă;
- Conductivitate – <2.500 μS/cm (media indicativă pentru apa potabilă);
- pH – în interval 6,5–9,5.
Aceste valori sunt extrase din Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile și NTPA‑001/2002, cu actualizări din 2023 . Evaluarea continuă a acestor parametri este fundamentală pentru protecția consumatorilor și a mediului.
Istoria sistemului de alimentare cu apă în România
Fascinantă și încărcată de evoluții tehnologice, istoria alimentării cu apă potabilă începe în secolul al XIX‑lea:
- București – în 1872 s-au proiectat primele captări cu rezervoare pe Dâmbovița, urmate de Uzina Grozăvești (1890) și Uzina Roșu (1970)
- Târgu‑Mureș – fântâni publice în 1821, prima uzină din 1908, urmate de rețele și stație de epurare în 1969, cu modernizări prin programe ISPA (2001–2008)
- Brașov – la 1893 se construiește rețeaua, centrul de captare și rezervoare, folosind țevi de plumb și bazine pentru distribuție.
Dezvoltarea a continuat prin tehnologii de filtrare rapidă, clorinare, dezinfecție cu ozon și osmoză inversă. După 2000, companii precum Apa Nova (București, concesionată către Veolia) au eficientizat rețeaua, reducând pierderile și creșterea presiunii și calității apeitualizări din 2023 . Evaluarea continuă a acestor parametri este fundamentală pentru protecția consumatorilor și a mediului.
Cunoașterea compoziției apei, a parametriilor de poluare și respectarea legislației reprezintă cheia pentru asigurarea unei surse sigure de apă potabilă. Metodele analitice standardizate (ISO, APHA, EPA) permit detectarea timpurie a contaminării, iar istoricul sistemelor municipale de alimentare cu apă ne arată evoluția permanente spre calitate și siguranță.
În mediul rural și în unitățile neconectate la canalizare, această supraanaliză este baza pentru decizii tehnice: sisteme decentrale moderne, întreținute corect și verificate periodic, pot asigura respectarea standardelor, protejând sănătatea publică și ecosistemele.
Dacă vrei să afli care este soluția potrivită pentru gospodăria ta, echipa BioFos îți stă la dispoziție cu consultanță tehnică, produse certificate și sisteme complete de epurare și drenaj. Contactează-ne și hai să construim împreună un viitor mai curat.